Concordia Discors vs. Discordia Concors: 2026

📣 Call for papers / ISSUE No 25 (1)/2026

Concordia Discors vs. Discordia Concors.

International Journal for Researches into Comparative Literature, Contrastive Linguistics,Cross-Cultural and Translation Strategies

Zoomorphic Patterns, Representations, Facets and Symbols in Language, Literature and Culture

Les animaux sont de Dieu. La bestialité est humaine.

(Victor Hugo)

Beides muß sein, ohne das Tier und den Mörder in uns sind wir kastrierte Engel ohne rechtes Leben

und ohne den flehentlichen Drang zum Verklären, zur Anbetung des Selbstlosen sind wir auch nichts Rechtes.

(Herman Hesse)

Ever since Mahatma Gandhi, the level of civilisation and moral progress of a people can be judged by the way in which they treat animals. If man was endowed with speech, and, subsequently, only then was he granted the ability to articulate it, even after being expelled from paradise, from the position of ‘king of creation’ which he assumes, he has sought to demonstrate, by various means, his superiority over the beast (see bullfighting, hunting as a sport, the taming of animals for circus performances, etc.).

As humans evolved from homo cavernicolas to homo sapiens and zoon politikon, the status of animals in relation to human beings also changed. The state of post-Adamic subjugation – which progressively degenerated into oppression and, not infrequently, abuse, reducing non-speaking beings to the status of beasts of burden, productive animals or mere sources of entertainment and/or even associated profit (see betting at the racecourse, cockfights/dogfights, etc.) – subsequently evolved into a trend towards equating the status of animals with that of humans, by including them amongst family members, in the form of pets, assistance or therapy animals (guide dogs for the blind, alert dogs for epileptic/diabetic seizures), and culminating in their elevation to a superior status, in that a minority of our contemporaries have seen fit to adopt behaviours and attributes specific to various representatives of the animal kingdom (therians).

This shift in values, brought about in part by the establishment of a legal framework created through the formation, at (inter)national level, of Animal Rights Associations and Animal Protection Organisations, as well as by the stances taken by environmentalists and vegans who continue to campaign, amongst other things, for a ban on bullfighting, the abolition of festivals in the Asian world based on animal torture, the elimination of animal testing for cosmetics and the widespread introduction of synthetic leather, has initiated a trend that has been embraced by an ever-increasing number of citizens and companies focused on promoting and marketing cruelty-free products, as well as animal-friendly practices and products.

From founding myths and medieval bestiaries to contemporary literature, artistic and cultural discourse has drawn upon complex zoomorphic repertoires, in which the animal functions simultaneously as a sign, symbol, metaphor, allegory, archetype or instrument of critical reflection on humanity’s relationship with its own inner self, as well as with others, serving as models of representation through which communities have expressed their vision of nature, the human condition, otherness and identity. Beyond the aesthetic dimension, the zoomorphic imagination opens up psychological horizons, shapes systems of thought, ethical and cultural codes, and mechanisms for transmitting collective memory, becoming a privileged space where language, literature, culture and civilisation intersect.

In recent decades, the reconfiguration of the relationship between the human and the non-human has given rise to one of the most fruitful areas of research in the humanities and social sciences. Paradigms such as (Critical) Animal Studies, Environmental Humanities, ecocriticism, posthumanism, zoonoetics, zoosemiotics, zoopoetics and cognitive linguistics have contributed to a re-evaluation of the status of the animal, not merely as an object of representation, but also as an epistemic operator, a cultural category and a mechanism for the production of meaning. In this context, the zoomorphic imaginary emerges as a privileged field for investigating how languages, texts and cultural practices construct, negotiate and transform representations and patterns of otherness, identity, and the relationship between nature and culture. From a diachronic and synchronic perspective, animal symbols transcend the ornamental function of discourse, forming complex semantic networks, cognitive structures and axiological models that span eras, cultural spaces and systems of thought.

The special issue Zoomorphic Patterns, Representations, Facets and Symbols in Language, Literature and Culture aims to provide an interdisciplinary framework for reflection on the diversity of manifestations of the zoomorphic imaginary and the mechanisms through which it structures literary, linguistic and cultural discourses. The editorial focus encompasses both the symbolic and aesthetic dimensions of zoomorphic representations and their cognitive, discursive, identity-forming and ideological functions, as found in literary texts, cultural practices, mythologies, oral traditions, media discourses or forms of intangible heritage, inviting an exploration of the diversity of forms through which the animal world is constructed, reinterpreted and resymbolised in various historical, cultural and discursive contexts. The focus is directed both towards the linguistic dimension of zoomorphic structures and images – reflected in phraseology, paremiology, conceptual metaphor, onomastics, terminology or discourse – as well as towards their literary, translation-related and cultural expressions, as found in canonical or contemporary works, in comparative literature, folklore, mythology, religion, the arts, the media and pop culture.

Through this call for papers, the journal Concordia Discors vs Discordia Concors aims to foster dialogue between comparative literature, linguistics, translation studies, cultural and civilisational studies, anthropology, semiotics, philosophy, the history of religions and other related fields, with a view to shaping an integrated perspective on the zoomorphic imaginary and on the transformations of zoomorphic meanings in the context of globalisation, cultural mobility and new media.

We welcome theoretical and applied approaches, corpus analyses and comparative studies which propose interdisciplinary interpretations or re-evaluate established or emerging corpora in the light of new trends in international research, investigating the relationships between representations of animals and the construction of cultural identities, collective memory, the ecological imagination, and the dynamics of the symbolic, identitarian, ideological, ecocritical, cognitive or aesthetic functions of animal representations in language, literature and culture, highlighting their dialogue with tradition or the modernity of new interpretative paradigms.

Papers, in English, French, German, Italian, Romanian and Spanish, may address one or more of the research guidelines listed under the following thematic areas

🐾 CONTRASTIVE LINGUISTICS

zoonymy, heteronymy, eponymy, nicknames and sobriquets
zoonyms in paremiology and phraseology
zootechnical terminology
the differentiation of animal gender within the nominal category
semantic doublets with etymological differentiation applicable to zoonyms
the use of dysphemisms and euphemisms within the zoonymic spectrum; a contrastive analysis of dysphemistic nomenclatures (rom. bestii, jivine, fiare, dobitoace, răpitoare, târâtoare, etc.) and euphemistic ones (rom. făpturi, vietăţi, vieţuitoare, fiinţe, etc.)

🐾 COMPARATIVE LITERATURE

Animals in Literature, Religion, Mythology, Philosophy, Psychology, Psychoanalysis and the Arts

famous representations of metamorphosis (Ovid, Kafka)
the motif of the faithful animal companion (Argos, The Odyssey; Orfeo, Niebla) in literature
zoomorphic helpers and auxiliaries in fairy tales, ballads, mythological narratives, Timeless Stories and children’s literature (Molda, El Zorab, Babieca, Pegasus, Puss in Boots, etc.)
guardian or jailer animals: Cerberus, the centaur, the dragon, etc. in mythology, folklore, and literature
zoomorphic allegorical figures in fables and children’s literature (The Cricket and the Ant, The Bear Deceived by the Fox, The Goat and Her Three Kids, Little Red Riding Hood, 101 Dalmatians, Lady and the Tramp, etc.)
folkloric animal figures (the ewe, Lupul Pârcălab, Jupân Rănică vulpoiul, etc.)
medieval and modern bestiaries; fantastic animals in the Harry Potter, Fantastic Beasts, and The Lord of the Rings sagas, etc.
the figure of the magizoologist (Newt Scamander, Harry Potter, etc.) and that of the Animagus in literature
zoomorphic anomalies or mutations in literature (e.g. the pig’s tail in One Hundred Years of Solitude)
famous animals in literature: White Fang, Lassie, Black Beauty, Moby-Dick, The Jungle Book, etc.
literary projections of famous companion animals (Flush, Virginia Woolf; The Black Cat, Edgar Allan Poe)
zoomorphic leitmotifs: the raven (E. A. Poe), the albatross (C. Baudelaire), the swan (S. Mallarmé, R. Darío), etc.
literary representations of hybrid or metamorphic creatures: lycanthropy and other forms of therianthropy/zoanthropy in science-fiction and horror literature
literary representations of metamorphoses (Medusa, Arachne, etc.)
fantastic beasts from Greco-Roman mythology (the Chimera, the Sphinx, the Sirens, the Harpies, etc.)
the symbolic significance of animals of pre-Columbian origin in the literary imaginary of Spanish America (puma, jaguar, condor, hummingbird, axolotl, etc.)
zoomorphic actants involved in the topos of natura plangens
mascots and stuffed toys as mnemonic stimuli in literature
literary representations of the role of mascots in the process of human individuation
zoophobias in literature (e.g. ranidaphobia in La regenta)
animal-related affinities (e.g. ailurophilia) in literature, art, and culture (e.g. Egypt, Turkey, etc.)
literary representations of the myth of the inner beast / the “Minotaur complex”
the myth of the hero who defeats the beast: St George, Theseus, Perseus, Heracles, a. s. f.
the hunter–prey relationship in literature
from subhuman to superhuman and vice versa: anthropological processes of evolution and involution:
gregariousness, dehumanization, rhinocerization/animalization, brutalization, the training or feralization of human beings
Animals and power: the cratophanic or theophanic functions of animals

zoomorphic manifestations of insurgency in fables, political dystopias, and allegorical satire (e.g. Animal Farm)
animal-derived sobriquets (Rafael Leónidas Trujillo – The Feast of the Goat, etc.)

Animals and divinity: divine messengers (the dove sent to Noah, the hummingbird, Balaam’s donkey)

divine instruments of salvation or punishment: the eagle (Zeus), the raven (St Elijah, Odin), the lion (St Mary of Egypt), the vultures (Prometheus), the viper (Eurydice), the biblical plagues, etc.
cosmophoric or eschatological animals
animals with a psychopompic function (Siberian vultures, the Aztec dog-god Xólotl, etc.)
animals as bearers of gnosis or knowledge (the serpent in Eden, etc.)

claustral spaces such as cages, enclosures, and zoos in literature
the uranian and chthonic dimensions of animal symbolism
ecosystems in literature and culture
Augustinian anthropological theory: human beings between beast and angel
Platonic psychological allegory: horse(s)–charioteer–chariot
zoomorphic avatars in philosophy: Nietzsche’s theory of the transformations of the spirit: camel → lion → child → Übermensch
canine symbolism in Cynicism and other philosophical tenets
animals in music, painting, sculpture, and other arts

🐾 CULTURAL STUDIES, MASS MEDIA, CINEMA AND VIDEO GAMES.

Transartistic and Transmedia Approaches and Representations

animals and the insignia of power: animal symbolism in heraldry, politics, and sociology (e.g. herd instinct)
hunting culture and trophy animals
protected animal species across different cultures
zoomorphic figures and manifestations in dreams and superstitions
animals and zoomorphic avatars in religion and mythology:

o cosmophoric and eschatological zoomorphic avatars (the turtle), as well as ethnic or civilizational symbols (Luperca, the Dacian wolf, the fish)

§ sacred/venerated animals vs. sacrificed animals vs. rejected, stigmatized, impure, “sinful,” or taboo animals [the cat (Egypt), the cow, the elephant (India), the lamb vs. the pig (Judaism, Islam)]

totem animals, statues, cult objects, talismans, amulets, chokers, door knockers, etc.
a contrastive analysis of animal-related culturemes
animals in music, painting, sculpture, and other arts
folk celebrations and thematic cultural festivals (Yawar Fiesta)
anthropocentrism vs. zoocentrism; instinct vs. reason in artistic representations
the intelligence of the beast and the bestiality of the human being; homo sapiens vs. homo stultus/brutus, homo homini lupus
mascots of brands and sports teams
famous mascots, or animals and symbolic gestures associated with renowned personalities: Polaire (Brâncuși); Edgar Allan Poe’s cats; Flush (Elizabeth Barrett Browning); Mutzi (George Enescu); Nietzsche’s embrace of the horse in Turin, etc.
animals in children’s culture (El Ratoncito Pérez – Spain)
phobogenic or dangerous animals as protagonists of horror films (the gorilla, shark, anaconda, spider, killer whale, etc.)
zoonoetic approaches in animated films (Ice Age; Olé, el viaje de Ferdinand; Tom and Jerry, Scooby-Doo, The Pink Panther, Cheetah, Ninja Turtles, etc.)
animals and animal attributes: animality as a superpower, identity marker, and source of alterity in superhero culture; human meta-/zoomorphic typologies in the media imaginary (Dark Phoenix, Marvel Universe, Batman, Spider-Man, Wolverine, Catwoman, Hawkman, Ant-Man, etc.)
animality, hybridity, and liminal identity: contemporary zoomorphic representations; digital imaginaries, virtual communities, and “urban tribes”: therians, furries, otherkin, etc.

🐾 TRANSLATION STUDIES

the translation of phraseological expressions, eponyms, and hypocoristics derived from zoonyms
challenges posed by animal symbolism in the translation, adaptation, and reception of idiomatic culturemes
challenges in translating zootechnical terminology

📌 Contributions in extenso should be sent no later than November 15^th 2026 to the mail addresses indicated under CONTACTS.

📌 Interviews and reviews of recent books / plays / films / musical performances / art exhibitions are also accepted, which need not relate to the topic at issue.

➡️Abstracts should be submitted in English and not exceed 150 words and should be sent in along with 5 keywords, as well a short bionote in English (indicating author’s name, affiliation, academic / research areas of interst, email).

➡️Articles and abstracts should be formatted in compliance with the stylesheet (https://condisdiscon.blogspot.com/2015/02/style-sheet.html; https://condisdiscon.blogspot.com/2015/02/notes-to-contributors.html )

📑 Contacts: Lavinia Ienceanu 📧 lavinia.ienceanu@usm.ro

Gina Măciucă 📧 ginamaciuca@litere.usv.ro

📚MAJOR REFERENCES

ALSCHER, O. (1980): Povestiri despre animale, Elena Davidescu (trad.), Bucureşti: Editura Kriterion.

ARGHEZI, T. (1966): Animale mici şi mari, Bucureşti: Editura Tineretului.

ARNALDI, A. & ANGLADE, N. (ed.) (1987): Une oeuvre : le Roman de Renart : un thème : société animale et société humaine, Paris: Hatier.

ARREOLA, J. J. (2018): Bestiario, Booket.

BARATAY, É. (ed.) (2025): Une histoire animale du monde. À la recherche du vécu des animaux de l’Antiquité à nos jours., Paris: Éditions Tallandier.

BĂCESCU, M. C. (1961): Păsările în nomenclatura şi viaţa poporului român, Bucureşti: Editura Academiei Republicii Populare Române.

BĂRBULESCU, C. (ed.) (1958): Lupul pârcălab: poveşti cu animale, Bucureşti: Editura Tineretului.

BENIUC, M. (1970): Psihologie animală: comparativă şi evolutivă, Bucureşti: Editura Ştiinţifică.

BIEDERMANN, H. (2002): Dicţionar de simboluri, 2 vol., Dana Petrache (trad.), Bucureşti: Saeculum.

BOIA, L. (2011): Între înger şi fiară. Mitul omului diferit din Antichitate până în zilele noastre, Bucureşti: Humanitas.

BORGES, J. L. (2010): Manual de zoología fantástica,‎ Fondo de Cultura Económica.

BREBAN, N. (1969): Animale bolnave, Bucureşti: Editura Tineretului.

CALARCO, M. R. (2021): Animal Studies: The Key Concepts, New York: Rouletge.

CAMPBELL, G. L. (coord.) (2014): The Oxford Handbook of Animals in Classical Thought and Life, Oxford University Press.

CANO, L. (2019): „Unicornios, lobos, leones, águilas, osos, toros… animales que son símbolos de cada país de Europa”, în ABC Cultural din 16/07/2019, [https://www.abc.es/cultura/abci-unicornios-lobos-leones-aguilas-osos-toros-animales-simbolos-cada-pais-europa-201907150111_noticia.html].

CHAMBERLAIN, L. (1998): Nietzsche en Turín. Una biografía íntima, Barcelona: Gedisa Editorial.

CHEVALIER, J. & GHEERBRANDT, A. (ed.) (1993): Dicţionar de simboluri, 3 vol., Bucureşti: Editura Artemis.

CIRLOT, J. E. (2007): Diccionario de símbolos, Madrid: Ediciones Siruela.

CLÉBERT, J.-P. (1995): Bestiar fabulous. Dicţionar de simboluri animaliere, Rodica Maria Valter & Radu Valter (trad.), Bucureşti: Artemis♦︎Cavallioti.

COLLEUIL, G. (2017): Funcţia terapeutică a simbolurilor. Referenţial, Mitogramă, Onomasofie, Blazoane, Tarot, Doru Mareş (trad.), Bucureşti: Editura Nemira.

DARWIN, Ch. (1967): Expresia emoţiilor la om şi animale: Despre instinct, Bucureşti: Editura Academiei Republicii Socialiste România.

DAY, D. (1978): Bestiario de Tolkien, María José Rodellar (trad.), Editor Digital Tizón.

DIACONESCU, N. (1965): Despre animale domestice şi strămoşii lor, Bucureşti: Editura Ştiinţifică.

DURAND, G. (1977): Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, Marcel Aderca (trad.), Bucureşti: Editura Univers.

DURAND, G. (1999): Aventurile imaginii. Imaginaţia simbolică. Imaginarul, Muguraş Constantinescu, Anişoara Bobocea (trad.), Bucureşti: Editura Nemira.

ELIADE, M. (1994): Imagini şi simboluri. Eseu despre simbolismul magico-religios, Alexandra Beldescu (trad.), Bucureşti: Humanitas.

EVSEEV, I. (1994): Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale, Timişoara: Editura Amarcord.

FRANZ, M.-L. von & JACOBI, J. et. al. (2017.): Omul şi simbolurile sale. Carl G. Jung, Bucureşti: Editura Trei.

GARCÍA RODRÍGUEZ, J. (2025): Historia de la inteligencia y la ética animales. Un ensayo de zoonoética, Madrid: Editorial Trotta.

GARCÍA, V. A. (2021): Nietzsche y los animales. Más allá de la cultura y la justicia, Tirant lo Blanch.

GIRARD, R. (2000): Ţapul ispăşitor, Theodor Rogin (trad.), Bucureşti: Editura Nemira.

GONZÁLEZ, M. (2019): Criaturas fantásticas, Editorial ‏Ma Non Troppo/Redbook Ediciones.

GONZÁLEZ SÁNCHEZ, J. J. (2019): „El bestiario heráldico y vexilológico: las figuras quiméricas”, în ERAE, XXV/2019, pp. 185-243 [https://ifc.dpz.es/recursos/publicaciones/38/09/05gonzalez.pdf].

GRIMAL, P. (1981): Diccionario de mitología griega y romana, Barcelona: Paidós.

ILIE, E. (coord.) (2026): Animale şi alte fiinţe literare. Pentru o zoopoetică românească, Bucureşti, Eikon.

JUNG, C. G. (1994): În lumea arhetipurilor, Vasile Dem. Zemfirescu (trad.), Bucureşti: Editura „Jurnalul Literar”.

JUNG, C. G. (1999): Simbol şi libido (Simboluri ale transformării 1), Maria-Magdalena Anghelescu (trad.), Bucureşti: Editura Teora.

JUNG, C. G. (2013): Opere complete vol. 8. Dinamica inconştientului, Daniela Ştefănescu (trad.), Bucureşti: Editura Trei.

JUNG, C. G. (2014): Opere complete vol. 9/1. Arhetipurile și inconştientul colectiv, Daniela Ştefănescu, Vasile Dem. Zamfirescu (trad.), Bucureşti: Editura Trei.

JUNG, C. G. (2016): Opere complete vol. 5. Simboluri ale transformării. Analiza preludiului unei schizofrenii, Daniela Ştefănescu (trad.), Bucureşti: Editura Trei.

JUNG, C. G. et al. (2017): Omul şi simbolurile sale, Mirela Foghianu (trad.), Bucureşti: Editura Trei.

KALOF, L. (ed.) (2017): The Oxford Handbook of Animal Studies, Oxford University Press.

KERNBACH, V. (1995): Dicţionar de mitologie generală. Mituri. Divinitati. Religii, Bucureşti: Albatros.

LÉVI-STRAUSS, C. (1978): Antropologia structurală, J. Pecher (trad.), Bucureşti: Editura Politică.

LÈVY-BRUHL, L. (2003): Experienţa mistică şi simbolurile la primitivi, Raluca Lupu-Onet (trad.), Cluj-Napoca: Editura Dacia.

LIICEANU, A. & RUJOIU V. (2020): Psihosociologia vieţii cotidiene: despre interacţiunea om-animal, Bucureşti: Editura ASE.

LLAUGÉ DAUSÁ, F. (2013): Diccionario universal de ángeles, demonios, monstruos y seres sobrenaturales, Ediciones Obelisco.

MAINÉ, M. (2011): Sociedad animal, Buenos Aires: Editorial Urano.

MALINOWSKI, B. (1993): Magie, ştiinţă şi religie, Nora Vasilescu (trad.), Iaşi: Moldova.

MARIAN, S. F. (1987): Basme cu animale şi păsări, Bucureşti: Editura Minerva.

MAUSS, Marcel (1997): Eseu despre dar, Silvia Lupescu, (trad.), Iaşi: Polirom.

MAUSS, M. & HUBERT, H. (1997): Eseu despre natura şi funcţia sacrificiului, Gabriela Gavril (trad.), Iaşi: Polirom.

MOE, A. M. (2014): Zoopoetics: Animals and the Making of Poetry, Lanham: Lexington Books.

MORCOV, M.-M. (2009): „Cuvântul latinesc "bestia" şi descendenţii săi romanici”, în Fonetică şi dialectologie, 28, pp. 129-141.

OIŞTEANU, A. (2002): Grădina de dincolo: comentarii mitologice; Zoosophia, Iaşi: Polirom.

OULIÉ, M. (1926): Les animaux dans la peinture de la Crète préhellénique, Paris: Librairie Félix Alcan.

OSSENDOWSKI, F. A. (1994): Animale, oameni şi zei, Mihaela Romanica (trad.), Iaşi: Editura Institutul European.

PAULINI, O. (1973): Lüns cel şchiop : povestiri despre animale, Dragoş Vacariuc (trad.), Iaşi: Editura Junimea.

POPESCU, A. N. (1978): De la Pegas la El-Zorab, Bucureşti: Editura Albatros.

POPESCU, A. N. (1985): Zoocalomnii : adevăr şi prejudecăţi despre animale, Bucureşti: Editura Albatros.

PROPP, V. (1970): Morfologia basmului, Radu Nicolau (trad.), Bucureşti: Editura Univers.

ROTHFELS, N. (2002): Representing Animals, Indiana University Press.

SCAMANDER, N. (2017): Animales fantásticos y dónde encontrarlos. J. K. Rowling, Alicia Dellepiane Rawson (trad.), Editorial Salamandra Infantil y Juvenil.

TORGA, M. (1973): Morgado : povestiri cu animale, Bucureşti: Editura Albatros.

WEINBER, I. (1966): Animale uriaşe, Bucureşti: Editura Tineretului.

WOLFE, C. (2003): Zoontologies: The Question of the Animal, Minneapolis: University of Minnesota Press.

ZWIGTMAN, F. (2018): Criaturas Fantásticas. Sobre dragones, unicornios, grifos y otros seres mitológicos , Libros del zorro rojo.

*** (2014): „Fauna latinoamericana. La heráldica, el "cielo" de los animales en peligro”, în EFEverde din 31/05/2014 [https://efeverde.com/la-heraldica-el-cielo-de-los-animales-en-peligro/ ] .

*** (2020): Signos y símbolos: Guía ilustrada de su origen y significado, Editorial DK.

*** (2020): Mitos y leyendas: Guía ilustrada de su origen y significado, Editorial DK, https://mitosyleyendas.idoneos.com/bestiario_mitologico/ .

📣 Apel la contribuţii

Concordia Discors vs. Discordia Concors.

International Journal for Researches into Comparative Literature, Contrastive Linguistics, Cross-Cultural and Translation Strategies

Numărul 25 (1)/2026 ⤵️

Tipare, reprezentări, faţete şi simboluri zoomorfice în Limbă, Literatură şi Cultură

Les animaux sont de Dieu. La bestialité est humaine.

(Victor Hugo)

Beides muß sein, ohne das Tier und den Mörder in uns sind wir kastrierte Engel ohne rechtes Leben

und ohne den flehentlichen Drang zum Verklären, zur Anbetung des Selbstlosen sind wir auch nichts Rechtes.

(Herman Hesse)

De la Mahatma Gandhi încoace, gradul de civilizaţie şi progres moral al unui popor poate fi judecat după felul în care acesta tratează animelele. Dacă omul a fost însufleţit prin cuvânt, şi, ulterior, doar acestuia i-a fost conferită capacitatea de a-l articula, chiar şi expulzat din paradis, din postura de “rege al creaţiei” în care se erijează, acesta a ţinut să îşi demonstreze prin diverse mijloace superioritatea faţă de fiară (v. tauromahie, vânătoarea ca sport, îmblânzirea în vederea spectacolelor de circ etc.).

Odată cu evoluţia omului de la homo cavernicolas la homo sapiens şi zoon politikon, s-a modificat şi statutul animalelor în raport cu fiinţa umană. Starea de supunere post-adamică – care a degenerat progresiv în subjugare şi, nu de puţine ori, abuz, reducând fiinţa necuvântătoare la statutul de animal de povară, de animal producător sau de sursă pură de divertisment şi/sau chiar de câştig aferent (v. pariurile din hipodrom, luptele de cocoşi /câini ş.a.) – a evoluat ulterior spre o tendinţă de egalizare a statutului animal cu cel uman, prin includerea acestora în rândul membrilor de familie, sub formă de animal de companie, animale de asistenţă sau terapie (câini-ghid pentru nevăzători, câini de alertă pentru crize epileptice/diabetice), şi culminând cu ridicarea sa la rang de superior, prin aceea că o minoritate de semeni din contemporaneitate a găsit de cuviinţă să îşi însuşească un comportament şi atribute specifice diverşilor reprezentanţi ai regnului animal (therienii).

Schimbarea axiologică, prilejuită şi de afirmarea unui cadru legal creat prin constituirea la nivel (inter)naţional a Asociaţiilor pentru Drepturile Animalelor şi Poliţiei Animalelor, prin luările de poziţie ale ecologiştilor şi veganilor care încă militează, printre altele pentru interzicerea tauromahiei, pentru abolirea festivalurilor din lumea asiatică bazate pe tortura animalelor, pentru eliminarea testării cosmeticelor pe animale şi introducerea masivă a pielii sintetice, a iniţiat un trend căruia i s-a raliat un număr din ce în ce mai mare de cetăţeni şi de companii axate pe promovarea şi comercializarea de produse cruelty-free, respectiv practici şi produse animal friendly.

De la miturile fondatoare şi bestiarele medievale până la literatura contemporană, discursul artistic şi cultural a valorificat repertorii zoomorfice complexe, în care animalul funcţionează simultan ca semn, simbol, metaforă, alegorie, arhetip sau instrument de reflecţie critică asupra raporturilor omului cu propria interioritate, precum şi cu ceilalţi, ca modele de reprezentare prin care comunităţile şi-au exprimat viziunea asupra naturii, condiţiei umane, alterităţii şi identităţii. Dincolo de dimensiunea estetică, imaginarul zoomorfic deschide orizonturi psihologice, configurează sisteme de gândire, coduri etico-culturale şi mecanisme de transmitere a memoriei colective, devenind un spaţiu privilegiat de intersectare a limbajului, literaturii, culturii şi civilizaţiei.

În ultimele decenii, reconfigurarea raporturilor dintre uman şi non-uman a generat una dintre cele mai fertile direcţii de cercetare din ştiinţele umaniste şi sociale. Paradigme precum (Critical) Animal Studies, Environmental Humanities, ecocriticismul, postumanismul, zoonoetica, zoosemiotica, zoopoetica sau lingvistica cognitivă au contribuit la reconsiderarea statutului animalului nu doar ca obiect al reprezentării, ci şi ca operator epistemic, categorie culturală şi mecanism de producere a sensului. În acest context, imaginarul zoomorfic se afirmă drept un câmp privilegiat de investigare a modului în care limbajele, textele şi practicile culturale construiesc, negociază, respectiv transformă reprezentările şi tiparele alterităţii, ale identiţăţii, precum şi ale relaţiei dintre natură şi cultură. Din perspectivă diacronică şi sincronică, simbolurile animale transcend funcţia ornamentală a discursului, configurând reţele semantice complexe, structuri cognitive şi modele axiologice care traversează epoci, spaţii culturale şi sisteme de gândire.

Numărul tematic „Tipare, reprezentări, faţete şi simboluri zoomorfice în Limbă, Literatură şi Cultură” îşi propune să ofere un cadru interdisciplinar de reflecţie asupra diversităţii manifestărilor imaginarului animalier şi a mecanismelor prin care acesta structurează discursurile literare, lingvistice şi culturale. Interesul editorial vizează atât dimensiunea simbolică şi estetică a reprezentărilor zoomorfice, cât şi funcţiile cognitive, discursive, identitare şi ideologice, surprinse în texte literare, practici culturale, mitologii, tradiţii orale, discursuri mediatice sau forme ale patrimoniului imaterial, invitând la explorarea diversităţii formelor prin care universul animal este construit, reinterpretat şi resimbolizat în diferite contexte istorice, culturale şi discursive. Interesul se îndreaptă atât către dimensiunea lingvistică a structurilor şi imaginilor zoomorfice – reflectată în frazeologie, paremiologie, metaforă conceptuală, onomastică, terminologie sau discurs –, cât şi către expresiile literare, traductologice şi culturale ale acestora, surprinse în opere canonice sau contemporane, în literatura comparată, în folclor, mitologie, religie, arte, media şi cultura populară.

Prin acest apel la contribuţii, revista Concordia Discors vs. Discordia Concors îşi propune să stimuleze dialogul dintre literatura comparată, lingvistică, traductologie, studii culturale şi civilizaţionale, antropologie, semiotică, filosofie, istoria religiilor şi alte domenii conexe, în vederea conturării unei perspective integrate asupra imaginarului zoomorfic, asupra transformărilor semnificaţiilor zoomorfice în contextul globalizării, al mobilităţii culturale şi al noilor medii de comunicare.

Sunt binevenite abordările teoretice şi aplicative, analizele de corpus, studiile comparative care propun lecturi interdisciplinare sau reevaluează corpusuri consacrate sau emergente prin prisma noilor orientări specifice cercetării internaţionale, investigând relaţiile dintre reprezentările animale şi construcţia identităţilor culturale, memoria colectivă, imaginarul ecologic, dinamica funcţiilor simbolice, identitare, ideologice, ecocritice, cognitive sau estetice ale reprezentărilor animale în limbă, literatură şi cultură, punând în evidenţă dialogul acestora cu tradiţia sau modernitatea noilor paradigme interpretative.

Contribuţiile, în limbile engleză, franceză, germană, italiană, română şi spaniolă, pot viza una sau mai multe dintre subdirecţiile de cerectare înscrise în următoarele paliere tematice:

🐾 LINGVISTICĂ CONTRASTIVĂ

- zoonimie, heteronimie , eponimie, porecle şi supranume

- zoonimele în paremiologie şi frazeologie

- zootehnicisme

- diferenţierea genului animal în cadrul categoriei nominale

- dublete semantice cu diferenţiere etimologică aplicabilă zoonimelor

- utilizarea disfemismelor şi a eufemismelor în spectrul zoonimic; analiză contrastivă a nomenclatorilos disfemici (ro. bestii jivine, fiare, dobitoace, răpitoare, târâtoare etc.) şi eufemici (făpturi, vietăţi, vieţuitoare, fiinţe etc.)

🐾 LITERATURĂ COMPARATĂ

Animalele în literatură, religie, mitologie, filosofie, psihologie, psihanaliză şi arte

- reprezentări celebre ale metamorfozelor (Ovidius, Kafka)

- motivul companionului animalier fidel (Argos, Odiseea; Orfeo, Niebla) în literatură

- adjuvanţi zoomorfici în basme, balade, poveşti mitologice, poveşti nemuritoare şi literatura pentru copii (Molda, El Zorab, Babieca, Pegas, motanul încălţat etc.)

- animale de tip custode sau temnicer: cerberul, centaurul, dragonul, balaurul ş.a. în mitologie, folclor şi literatură

- figuri alegorice zoomorfe în fabule sau literatura pentru copii (Greierele şi furnica, Ursul păcălit de vulpe ş.a.; Capra cu trei iezi, Scufiţa roşie, 101 dalmaţieni, Doamna şi vagabondul etc. )

- figuri folclorice (mioara, lupul pârcălab, jupân Rănică – vulpoiul etc.)

- bestiare medievale şi moderne; animale fantastice în saga Harry Potter, Fantastic Beasts, Lord of the Rings etc.

- figura magizoologului (Newt Scamander, Harry Potter etc.) şi cea a a animagului în literatură

- anomalii sau mutaţii de sorginte zoomorfică în literatură (i.e. codiţa de purcel: Un veac de singurătate)

- animale celebre în literatură: White Fang, Lassie, Black Beauty, Moby Dick, The Jungle Book ş.a.

- proiecţii literare ale mascotelor celebre (Flush, Virginia Woolf, The Black Cat, Edgar Allan Poe)

- figuri zoomorfice laitmotivice: corbul (E.A. Poe), albatrosul (Ch. Baudelaire), lebăda (St. Mallarmé, R. Darío) ş.a.

-proiecţii literare ale creaturilor hibride sau metamorfice: licantropia sau alte cazuri de theriantropie/zooantropie în literatura de tip SF sau Horror

- reprezentări literare ale metamorfozelor (Meduza, Arachne etc.)

- animale fabuloase din mitologia greco-latină (himera, sfinx-ul, sirenele, harpiile etc.)

- valenţe simbolice ale animalelor de sorginte precolumbiană în imaginarul literar hispano-american (puma, jaguarul, condorul, colibri-ul, ajolote-ul etc.)

- actanţi zoomorfi angrenaţi în topos-ul natura plangens

- mascote sau animale de pluş ca stimuli mnemogeni în literatură

- proiecţii literare ale rolului mascotelor în procesul de individuaţie umană

- zoofobii în literatură (v. ranidafobia în Pasiunea Anei Ozores)

- afinităţi animaliere (ex.: ailurofilia etc.) în literatură, artă şi cultură (v. Egipt, Turcia etc.)

- reprezentări literare ale mitului fiarei interioare/ „complexului minotaurului”

- mitul eroului care învinge fiara: Sf. Gheorghe, Tezeu, Perseu, Herakles ş.a.

- relaţia vânător ↔ vânat în literatură

- de la subom la supraom şi viceversa: evoluţii şi involuţii antropologice:

- gregarism, dezumanizare, rinocerizare/animalizare, îndobitocirea, dresajul sau sălbăticirea omului

- Animalele şi puterea: - funcţiile cratofanice sau teofanice ale animalelor

- ipostaze zoomorfice ale insurgenţei în opere de tip fabulă, distopie politică sau satiră alegorică (ex.: Ferma animalelor)

- supranume animaliere (Rafael Leónidas Trujillo - Sărbătoarea Ţapului ş.a.)

- Animalele şi divinitatea: - mesageri divini (porumbelul trimis lui Noe, colibri-ul, măgăriţa lui Balaam)

- instrumente divine salvatoare sau punitive: acvila (Zeus), corbul (Sf. Ilie, Odin), leul (Maria egipteanca), vulturii (Prometeu), vipera (Euridice), plăgile biblice etc.

- animale cosmofore sau eshatologice

- animale cu funcţie psihopompă (vulturii siberieni, zeul-câine Xólotl aztec etc.)

- animale gnosifore (şarpele din Eden ş.a.)

- spaţiile claustrante de tipul colivie, cuşcă sau grădini zoologice în literatură

- regimul uranian sau htonian în simbolistica animalieră

- ecosisteme în literatură şi cultură

- teoria antropologică augustiniană: omul între fiară şi înger

- alegoria psihologică platoniciană cal-birjar-car/trăsură

- avataruri zoomorfice în filosofie: teoria nietzscheană a transformărilor spiritului: cămilă→leu→copil→supraom

- simbolismul canin în cinism şi alte direcţii filosofice

- animalele în muzică, pictură, sculptură şi alte arte

🐾 STUDII CULTURALE, MASS-MEDIA, CINEMATOGRAFIE, JOCURI VIDEO.

Abordări şi reprezentări transartistice şi transmediatice

- animalele şi însemnele puterii: simbolistica animalieră în heraldică, politică şi sociologie (v. instinctul de turmă etc.)

- cinegetica şi animalele-trofeu

- specii zoomorfe protejate în diferite culturi

- instanţe zoomorfe în vise şi superstiţii

- animalele şi avataruri zoomorfice în religie şi mitologie:

-avataruri zoomorfice cosmofore (broasca ţestoasă) şi eshatologice, simboluri etnice sau civilizaţionale (Luperca, lupul dacic, peştele)

- animale sacre/venerate vs. animale jertfite vs. animale repudiate/ stigmatizate/ impure/ „păcătoase”/ tabu [pisica (Egipt), vaca, elefantul (India), mielul vs. porcul (iudaism, islam)]

- animalele-totem, statui, obiecte de cult, talismane, amulete, chokere, ciocănitoare de uşi etc.

- analiză contrastivă a culturemelor animale

- animalele în muzică, pictură, sculptură şi alte arte

- sărbători populare şi festivaluri culturale tematice (Yawar Fiesta)

- antropocentrism vs. zoocentrism; instinct vs. raţiune în reprezentările artistice

- inteligenţa bestiei şi bestialitatea omului; homo sapiens vs. homo stultus/brutus, homo homini lupus

- mascote ale mărcilor sau echipelor sportive

- mascote celebre sau animale şi gesturi simbolice ale personalităţilor notorii: Polaire (Brâncuşi); pisicile lui Edgar Allan Poe; Flush (Elizabeth Barret Browning); Mutzi (George Enescu); calul îmbrăţişat de către Nietzsche la Torino etc.

- animalele în cultura infantilă (el ratoncito Pérez – Spania)

- animale fobogene sau periculoase, protagoniste ale filmelor de groază (gorila, rechinul, anaconda, păianjenul, balena ucigaşă etc.)

- abordări zoonoetice în filmele de animaţie (Ice Age; Olé, el viaje de Ferdinand; Tom and Jerry, Scooby Doo, The Pink Panther, Cheetah, Ninja Turtles etc.)

- Animale şi atribute animaliere. Animalitatea ca superputere, marcă identitară şi sursă alteritară în cultura supereroilor: tipologii umane meta-/zoomorfice în imaginarul mediatic (Dark Phoenix, Universul Marvel, Batman, Spiderman, Wolverine, Catwoman, Hawkman, Ant-Man etc.)

- animalitate, hibriditate şi identitate liminală: reprezentări zoomorfice contemporane; imaginarii digitale, comunităţi virtuale şi “triburi urbane”: therians, furries, otherkin ş.a.

🐾 TRADUCTOLOGIE

- traducerea frazeologismelor, a eponimelor şi hipocoristicelor derivate de la zoonime

- provocările pe care simbolistica animalieră le ridică în traducerea, adaptarea şi receptarea culturemelor idiomatice

- provocări în traducerea zootehnicismelor

📌 Rezumatele şi articolele in extenso trebuie trimise până la data de 15 noiembrie 2026 pe adresele indicate la contacte.

📌 Se acceptă şi recenzii de cărţi, interviuri, cronici de teatru/film/evenimente muzicale sau expoziţii de artă, care nu sunt restricţionate tematic.

➡️Rezumatele se vor redacta în limba engleză şi se vor încadra în limita a 150 de cuvinte.

➡️Odată cu rezumatele se vor trimite şi 5 cuvinte-cheie, precum şi o scurtă bionotă în limba engleză, cu indicarea afilierii, a ariilor de interes în cercetare şi a adresei de e-mail.

➡️ Atât articolul, cât şi rezumatul se trimit formatate în conformitate cu instrucţiunile de tehnoredactare postate pe site-ul revistei (v. Stylesheet: https://condisdiscon.blogspot.com/2015/02/style-sheet.html, https://condisdiscon.blogspot.com/2015/02/notes-to-contributors.html )

📑 Contacte: Lavinia Ienceanu 📧 lavinia.ienceanu@usm.ro

Gina Măciucă 📧 ginamaciuca@litere.usv.ro

📚BIBLIOGRAFIE

ALSCHER, O. (1980): Povestiri despre animale, Elena Davidescu (trad.), Bucureşti: Editura Kriterion.

ARGHEZI, T. (1966): Animale mici şi mari, Bucureşti: Editura Tineretului.

ARNALDI, A. & ANGLADE, N. (ed.) (1987): Une oeuvre : le Roman de Renart : un thème : société animale et société humaine, Paris: Hatier.

ARREOLA, J. J. (2018): Bestiario, Booket.

BARATAY, É. (ed.) (2025): Une histoire animale du monde. À la recherche du vécu des animaux de l’Antiquité à nos jours., Paris: Éditions Tallandier.